Pagina 3 din 4
Re: Antene cu ferită
Scris: Lun Feb 26, 2024 7:55 am
de Paul M
1. La toate felurile de cuplaje ideea principală este obținerea benzii de trecere în circuitul de intrare (10-12 kHz la frecvența de jos a gamei).
2. La receptoarele cu tuburi, prima grilă este mai mereu pusă la masă cu cca. 1 Mohm. Bobina se cuplează la grila 1 direct (adică cu capătul cald), dar cum se vede pe scheme, printr-un C = 50...100 pF. Nu pot emite acum vre-o idee ...
3. Nu cred că se poate vorbi de preț minim, la câtă piesărie este acolo ...
4. Din cartea Scheme de radioreceptoare, la români cu ferită (suplimentar, comutabilă) :
Enescu S-602A și Modern S-626A. Sensibilitate slabă ( 3 mV/m ). De unde au avut ferite ?
La străine ferita de regulă orientabilă, la buton. Cunosc și eu Oberon-Stereo ...
Re: Antene cu ferită
Scris: Lun Feb 26, 2024 10:31 am
de VAX
Si la Enescu ferita era orientabila din buton, asa imi amintesc (au avut parintii cand eram mic - anii '60). Ferita putea fi din CAER, nu stiu cand au inceput romanii sa produca.
Rezistenta de 1Mohm este suficient de mare ca sa nu produca scaderea Q-ului.
Costul in plus putea fi de la condensatorul variabil cu trei sectiuni, daca se folosea ARF cu sarcina acordabila (LC), ca la radio Capri (RDG), dar si de la manopera in plus (reglajele). De exemplu, circuitul integrat TDA1046 are ARF care ar putea fi cu sarcina acordabila, dar in majoritatea aplicatiilor se foloseste in regim aperiodic (cu sarcina rezistiva).
https://elektrotanya.com/goldpfeil_6401 ... nload.html
Re: Antene cu ferită
Scris: Mar Feb 27, 2024 8:29 am
de franzm
Despre feritele românesti puteti citi în vol I din Electronica româneasca, O istorie traita. Unul din cercetatorii de la Urziceni a ajuns sa conduca cercetarea în domeniu la firma nemteasca Vogt. În 1966 a fost coautorul unei carti despre utilizarea antenelor cu ferita în unde scurte:
https://books.google.de/books/about/Mag ... edir_esc=y
Re: Antene cu ferită
Scris: Mar Feb 27, 2024 5:36 pm
de VAX
Cartea respectiva se poate descarca in format pdf de undeva ? A aparut si in limba romana ? Nu apare pe net, Google nu stie de ea, dar Google nu este prea destept, nu a auzit de multe chestii.
Re: Antene cu ferită
Scris: Mie Feb 28, 2024 6:22 am
de franzm
Cartea se pare ca a aparut în România. La data aparitiei, cel putin unul dintre autori (V. Tanach) traia în România. Daca întrebati pe gogu de autori, veti vedea de ce nu gasiti cartea.
Re: Antene cu ferită
Scris: Mie Feb 28, 2024 7:12 am
de VAX
Re: Antene cu ferită
Scris: Dum Apr 28, 2024 5:12 pm
de VAX
Re: Antene cu ferită
Scris: Joi Mai 02, 2024 8:08 am
de Paul M
Am găsit și ceva date despre feritele receptoarelor românești.
De pe Elforum, ce a mai rămas actriv din postările binevoitorilor (caiete service).
Câteva informații : Bara de ferită românească de 10x180 mm are cod produs P. 45129. Bobinajele - diferite în general de la aparat la aparat, conductor lițat de RF 9x0,08mm. Se vede că a fost studiată fiecare schmă în parte.
Bobina UM, a1b1 este pentru cuplaj antenă exterioară.
Re: Antene cu ferită
Scris: Joi Mai 23, 2024 3:07 pm
de Paul M
Câte ceva despre antena cu ferită (până nu ajunge definitiv la muzeu)
Pentru o aceeași secțiune transversală S, miezurile cu lungimea mai mare au o permeabilitate mai mare.
Prin creșterea µ, S, n, înălțimea efectivă a antenei he crește (deci antena captează mai mult). Aceasta va fi maximă când bobina este plasată la mijlocul barei (recomandare pentru receptoarele monobandă, dar n-am văzut în practică).
L este maximă când bobina se află pe mijlocul barei și scade ca valoare cu 20% prin mutarea la capăt de bară. Q bobină adusă la marginea barei de ferită scade cu peste 30%. Bobina nu trebuie adusă la mai puțin de 10mm de capătul barei.
Carcasa bobinajului trebuie să fie subțire iar bobina pe un singur strat. Între carcasă și bară este bine să existe un mic luft.
Bobina nu trebuie realizată direct pe bara de ferită, aceasta va crește capacitatea parazită a înfășurării.
Pentru bobina de UM (UL) este avantajos firul lițat, care permite creșterea Q de 1,5-2 ori comparativ cu firul obișnuit.
Qo este util să fie obținut cât mai mare, astfel cuplajul cu secundarul, pentru realizarea Qe, poate fi mai mare.
Carcasele bobinelor pentru UL și UM pot fi din presspan sau hârtie de bobinaj. Grosimea max 0,4—0,6 mm.
Pentru carcasa bobinei de US este mai bun plasticul (stiroflex), iar bobina realizată cu pas de 1-2 mm poate fi din conductor obișnuit.
Bobina UL nu trebuie lăsată deschisă, aceasta va duce scădea Q bob. UM cu 10-15%. Bobina scurtcircuitată va reduce cu 7-10% L bob. UM și practic nu influențează Q.
Bara de ferită ar fi bine să fie lăcuită (dielectric).
Re: Antene cu ferită
Scris: Joi Mai 30, 2024 11:44 am
de VAX
Cititi articolul asta, unde sunt date formule de calcul pentru antenele cu ferita.
https://www-robkalmeijer-nl.translate.g ... r_pto=wapp
